Printre ritualurile comunitare, adic\u0103 cele care puteau implica mai \u00eent\u00e2i \u00eentreaga familie \u0219i apoi \u00eentreaga comunitate, se num\u0103rau festivalurile religioase; \u00een special, pe l\u00e2ng\u0103 Cr\u0103ciun \u0219i Pa\u0219te, cele legate de s\u0103rb\u0103torirea sfin\u021bilor protectori.<\/p>\n
Emigran\u021bii, prin participarea lor la acestea, conecta\u021bi la ritmurile \u0219i via\u021ba comunit\u0103\u021bii de origine, \u00eei sim\u021beau pe sfin\u021bi ca pe ni\u0219te tovar\u0103\u0219i care i-au urmat \u00een exil \u0219i a c\u0103ror \"prezen\u021b\u0103\" \u00eei m\u00e2ng\u00e2ia \u0219i \u00eei ajuta.<\/p>\n
Aceast\u0103 religiozitate \"popular\u0103\", \u00eenc\u0103 vie \u0219i ast\u0103zi, a provocat adesea critici chiar din partea ierarhiilor ecleziastice care, apar\u021bin\u00e2nd adesea altor grupuri etnice, se ar\u0103tau incapabile s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 o cultur\u0103 care, \u00een opinia lor, se situa la limita folclorului.<\/p>\n
De fapt, riturile religioase au f\u0103cut \u00eentotdeauna parte din bagajul emigran\u021bilor \u0219i au contribuit la p\u0103strarea identit\u0103\u021bii lor. Iar c\u00e2t de important\u0103 a fost religia \u00een diversele comunit\u0103\u021bi de origine italian\u0103 este demonstrat\u0103 de evolu\u021bia l\u0103ca\u0219urilor de cult: de la simpla capel\u0103 de lemn la biserica de piatr\u0103 cu pu\u021bine ornamente \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, la bisericile mari cu un clopotni\u021b\u0103 impun\u0103tor, construite dup\u0103 stiluri arhitecturale de inspira\u021bie italian\u0103.<\/p>\n\t\t\t\t\t