Este sectorul de catering \u00een care emigran\u021bii italieni \u0219i descenden\u021bii lor au lucrat \u0219i continu\u0103 s\u0103 lucreze \u00een num\u0103r mare \u0219i cu succes \u00een toate \u021b\u0103rile din lume. La \u00eenceput, ace\u0219tia erau v\u00e2nz\u0103tori ambulan\u021bi de \u00eenghe\u021bat\u0103 vara \u0219i de castane pr\u0103jite iarna; printre ei predomina prezen\u021ba persoanelor din Lucca \u0219i Parma. Odat\u0103 ce au devenit reziden\u021bi permanen\u021bi, au avut primele experien\u021be ca lucr\u0103tori subalterni: chelneri, scullions \u0219i apoi buc\u0103tari \u00een restaurante \u0219i hoteluri. \u00cen cele din urm\u0103: proprietari. Dac\u0103 primele restaurante erau locuri de socializare pentru cona\u021bionalii no\u0219tri, \u00een cur\u00e2nd au atras clien\u021bi din toate grupurile etnice \u0219i s-au r\u0103sp\u00e2ndit ca un foc de paie pe teritoriul fiec\u0103rui ora\u0219.<\/p>\n
\u0218i \u00een acest sector, familia a fost \u00eentotdeauna o parte decisiv\u0103 \u00een dezvoltarea oric\u0103rui proiect migrator, deoarece conducerea diferitelor activit\u0103\u021bi este aproape exclusiv opera familiei. \u00cen plus, acum, c\u00e2nd mul\u021bi buc\u0103tari \u0219i restaurante italiene sunt considerate printre cele mai bune din lume, merit\u0103 s\u0103 ne amintim de primii \"cucinieri\" neini\u021bia\u021bi, b\u0103rba\u021bi care s-au improvizat ca atare recuper\u00e2nd din memorie fragmente din activit\u0103\u021bile culinare ale femeilor lor \u0219i str\u0103duindu-se s\u0103 le reproduc\u0103.<\/p>\n
Exemplificativ\u0103 este dezvoltarea acestui tip de emigra\u021bie \u00een Regatul Unit. De la Londra, primul punct de atrac\u021bie, ei s-au mutat progresiv \u00een marile ora\u0219e de provincie, de la Manchester la Liverpool, \u00een zonele industriale din sudul \u021a\u0103rii Galilor, \u00een Sco\u021bia, \u00een special la Glasgow, dar \u0219i \u00een Irlanda, la Dublin, deschiz\u00e2nd magazine \u0219i baruri \u00een toate aceste locuri.<\/p>\n
Aceste locuri de refacere, care s-au r\u0103sp\u00e2ndit ca un foc de paie chiar \u0219i \u00een ora\u0219ele foarte mici, au devenit locuri de socializare, ajut\u00e2ndu-i pe compatrio\u021bii no\u0219tri s\u0103 se integreze \u00eentr-un mediu care, din cauza dificult\u0103\u021bilor de limb\u0103, a obiceiurilor \u0219i tradi\u021biilor, p\u0103rea s\u0103 le fie neconvenabil.<\/p>\n
Acela\u0219i proces a avut loc \u0219i \u00een cazul gelateriei: primul pas a fost v\u00e2nzarea de var\u0103 cu c\u0103ru\u021ba, apoi au ap\u0103rut magazinele de \u00eenghe\u021bat\u0103, \u00een care, din cauza condi\u021biilor climatice nefavorabile \u00een cea mai mare parte a anului, se vindeau \u0219i alte produse: ap\u0103 mineral\u0103, diverse b\u0103uturi r\u0103coritoare, cafea, pr\u0103jituri, gemuri \u0219i ciocolat\u0103. Sco\u021bia a fost cea care a fost \"invadat\u0103\" \u00een mod deosebit: \u00een primii ani ai secolului XX, \u00een aproximativ dou\u0103 sute de localit\u0103\u021bi existau aproximativ o mie de magazine de \u00eenghe\u021bat\u0103, cu aproximativ cinci mii de angaja\u021bi.<\/p>\n
La \u00eenceputurile activit\u0103\u021bii lor \"antreprenoriale\", un motiv curios pentru succesul pub-urilor, care se limitau adesea la v\u00e2nzarea de pe\u0219te \u0219i cartofi pr\u0103ji\u021bi, era faptul c\u0103 acestea se deosebeau de pub-urile tradi\u021bionale, care erau frecventate doar de b\u0103rba\u021bi (minorii nu erau admi\u0219i, av\u00e2nd \u00een vedere cantitatea mare de alcool consumat\u0103). Pub-urile italiene, pe de alt\u0103 parte, erau deschise femeilor \u0219i b\u0103ie\u021bilor din acela\u0219i motiv (nu se vindeau b\u0103uturi alcoolice).<\/p>\n\t\t\t\t\t