De la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, emigra\u021bia italian\u0103 a fost studiat\u0103 pe larg, dar diferitele studii \u0219i numeroasele eseuri despre acest fenomen se concentreaz\u0103 pe emigra\u021bia masculin\u0103 \u0219i - evident - citesc emigra\u021bia feminin\u0103 \u00een func\u021bie de parametrii ideologici ai vremii.<\/p>\n
Primele care au suferit consecin\u021bele emigr\u0103rii b\u0103rba\u021bilor au fost femeile care au r\u0103mas acas\u0103: au avut grij\u0103 de copii \u0219i de b\u0103tr\u00e2ni, au fost gospodine \u0219i au lucrat la c\u00e2mp, la filat \u0219i \u021besut, iar \u00een final, \u00een locul b\u0103rba\u021bilor absen\u021bi, au preluat responsabilitatea pentru interesele economice. Astfel, a existat o adev\u0103rat\u0103 feminizare a multor ora\u0219e din regiunile italiene cele mai afectate de fenomenul migra\u021biei, deoarece, de foarte multe ori, au fost grupuri \u00eentregi de familii de b\u0103rba\u021bi care au emigrat, toate \u00eempreun\u0103 sau e\u0219alonat pe o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp.<\/p>\n
Preluarea sarcinilor b\u0103rba\u021bilor de c\u0103tre femei este bine eviden\u021biat\u0103 \u00een actele notariale, care, \u00eentr-o cre\u0219tere constant\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, men\u021bioneaz\u0103 femeile ca p\u0103r\u021bi contractante la contracte de orice fel, \u00een special la contractele de v\u00e2nzare.<\/p>\n
Apoi, \u00eencetul cu \u00eencetul, femeile au cucerit spa\u021biul \u00een lumea muncii. Primul sector industrial \u00een care femeile emigrante \u0219i-au g\u0103sit un loc a fost industria textil\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu fabricile franceze din Lyon. \u00cen schimb, din munca lor de gospodine, au ap\u0103rut \u0219i s-au \u00eenmul\u021bit, mai ales \u00een America de Nord, pensiunile, adic\u0103 p\u0103strarea compatrio\u021bilor la pensiuni. Era o meserie considerat\u0103 tipic feminin\u0103, al\u0103turi de cea de a face diverse ambalaje \u00een cas\u0103, pentru c\u0103 le permitea femeilor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \"\u00eengeri ai c\u0103minului\", c\u00e2\u0219tig\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp \u0219i contribuind la o mai bun\u0103 func\u021bionare a menajului familial.<\/p>\n
\u00cen Brazilia, pentru fazendas, \u00een special pentru produc\u0103torii de cafea, femeile \u0219i-au p\u0103strat rolul tradi\u021bional de so\u021bie, mam\u0103 \u0219i lucr\u0103toare \"dependente\". De fapt, proprietarii aveau tendin\u021ba de a importa unit\u0103\u021bi familiale \u00eentregi \u0219i numeroase, ai c\u0103ror membri, de\u0219i to\u021bi erau angaja\u021bi la munca c\u00e2mpului, erau gestiona\u021bi exclusiv \u00een aceast\u0103 rela\u021bie prin medierea tradi\u021bional\u0103 a capului de familie.<\/p>\n
Bone<\/strong><\/p>\n De asemenea, femeile au plecat singure \u00een emigra\u021bie, devenind infirmiere \u0219i menajere. Baliatico era tipic pentru Toscana, Latium, Piemont, Veneto \u0219i Friuli, regiuni caracterizate de o emigra\u021bie masculin\u0103 sezonier\u0103 \u0219i, odat\u0103 cu cea a b\u0103rba\u021bilor, \u00een mod tradi\u021bional primii care plecau, s-a creat un curent migrator de femei singure care se dedicau baliatico. \u00cen lumea rural\u0103 italian\u0103, femeile aveau ca \"bog\u0103\u021bie\" de v\u00e2ndut laptele: \u00eengrijeau copiii lorzilor \u0219i notabililor locali, sau lucrau \u00een institu\u021bii de caritate, \u00een special \u00een gr\u0103dini\u021be pentru copiii abandona\u021bi, cei \"expu\u0219i\", iar \u00een cele din urm\u0103 plecau \u00een str\u0103in\u0103tate cu perspectiva unui salariu bun.<\/p>\n \u00cen general, o asistent\u0103 maternal\u0103 c\u00e2\u0219tiga mult mai mult dec\u00e2t un muncitor \u0219i se bucura de beneficii considerabile: o garderob\u0103 bine aprovizionat\u0103, cu preten\u021bii de elegan\u021b\u0103; numeroase lenjerii personale \u0219i de uz casnic; podoabe, definite exact ca \"bijuterii de asistent\u0103 maternal\u0103\", care includeau coliere, bro\u0219e \u0219i cercei, adesea din coral ro\u0219u; \u0219i certitudinea c\u0103 timp de mai multe luni nu va suferi de foame, va tr\u0103i \u00een case frumoase \u0219i confortabile, \u00eengrijit\u0103 \u0219i respectat\u0103 de familia gazd\u0103. Era, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, foarte mult, chiar dac\u0103 pre\u021bul pe care trebuia s\u0103 \u00eel pl\u0103te\u0219ti era acela de a-\u021bi \u00eencredin\u021ba copilul pe \"m\u00e2ini mercenare\", a\u0219a cum spuneau cu ipocrizie binevoitorii, m\u00e2ini care, \u00een multe cazuri, erau ale altor femei din familie.<\/p>\n\t\t\t\t\t