Avangardi\u0219tii adev\u0103ratei emigra\u021bii erau cei care practicau meserii itinerante \u0219i care, prin urmare, erau capabili s\u0103 aduc\u0103 cu ei \u0219tiri \u0219i informa\u021bii utile pentru proiectele migratorii de durat\u0103. \u00cen Toscana, \u021b\u0103ranii plecau \u00een Corsica, pentru munci agricole, \u0219i apoi \u00een Fran\u021ba, atra\u0219i de salariile mai bune, chiar dac\u0103 meseria cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 era cea de f\u0103uritor de figuri. Ligurienii au traversat Mediterana \u0219i au plecat \u00een \u021b\u0103rile din Africa de Nord pentru munci sezoniere. Muzicienii r\u0103t\u0103citori din toat\u0103 Italia au plecat \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor europene, apoi \u00een America, \u00een timp ce v\u00e2nz\u0103torii de tip\u0103rituri \u0219i de m\u0103rfuri m\u0103runte, precum \u0219i t\u0103ietorii de lemn \u0219i lucr\u0103torii de p\u0103m\u00e2nt, au p\u0103r\u0103sit regiunile estice ale peninsulei. \u0218mecherii din Savoia au fost prezen\u021bi mai ales \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n
\u00cen realitate, \"meseriile r\u0103t\u0103citoare\" - fie c\u0103 erau muzicieni, acroba\u021bi sau dresori de animale, v\u00e2nz\u0103tori de diverse bunuri - constituiau tot at\u00e2tea variante ale cer\u0219etoriei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti la care se recurgea de secole \u00een vremuri de mare mizerie.<\/p>\n
Odat\u0103 cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea mijloacelor de transport \u0219i cu \u00eenceputul marii emigra\u021bii, rutele r\u0103t\u0103citorilor s-au extins, ajung\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i \u00een toate \u021b\u0103rile europene \u0219i apoi \u00een America. Autorit\u0103\u021bile poli\u021biene\u0219ti \u00eei priveau cu ochi r\u0103i, \u00eenso\u021bi\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103 de copii, a c\u0103ror angajare nu era adesea dec\u00e2t un mijloc de a masca cer\u0219etoria la care erau obliga\u021bi. Soarta lor mizerabil\u0103 a st\u00e2rnit mila \u0219i indignarea claselor conduc\u0103toare care, \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre pro \u0219i contra emigra\u021biei, au folosit argumentul \u00een avantajul lor. \u00cen realitate, fenomenul se desf\u0103\u0219ura de la sine, urm\u0103rit \u00een zadar de legile menite s\u0103 reglementeze munca copiilor. Uneori erau chiar ta\u021bii care \u00ee\u0219i luau copiii cu ei sau \u00eei \u00eencredin\u021bau unor persoane de \u00eencredere, \u00een speran\u021ba c\u0103, pe drumurile lumii, vor \u00eenv\u0103\u021ba o activitate care s\u0103 \u00eei hr\u0103neasc\u0103.<\/p>\n
\"Acea cer\u0219etorie deghizat\u0103 cu simbolurile artei\" a fost imaginea cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i cea mai vizibil\u0103 a noului regat al Italiei pe str\u0103zile lumii. Cu siguran\u021b\u0103 nu se poate nega cruzimea 'st\u0103p\u00e2nilor' fa\u021b\u0103 de minorii adu\u0219i \u0219i angaja\u021bi \u00een \u021b\u0103ri str\u0103ine. De multe ori, o rela\u021bie de ucenicie, care a caracterizat at\u00e2tea meserii desf\u0103\u0219urate at\u00e2t \u00een Italia, c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, a degenerat \u00een specula\u021bii, \u00een trafic dubios, dar acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 \u00een cazul v\u00e2nz\u0103torilor de figurine.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, familiile cu o situa\u021bie financiar\u0103 precar\u0103 puteau s\u0103 considere cu u\u0219urare \u00eencredin\u021barea unui copil unui maestru: o gur\u0103 mai pu\u021bin de hr\u0103nit, o sum\u0103 mic\u0103 primit\u0103 drept compensa\u021bie \u0219i speran\u021ba c\u0103 micu\u021bul ar putea \u00eenv\u0103\u021ba meseria de v\u00e2nz\u0103tor \u0219i, mai t\u00e2rziu, de adev\u0103rat f\u0103uritor de figuri \u0219i chiar de maestru. \"A face campanie\" \u00een str\u0103in\u0103tate \u00eensemna s\u0103 pleci pentru o perioad\u0103 de dou\u0103zeci \u0219i patru p\u00e2n\u0103 la treizeci sau treizeci \u0219i \u0219ase de luni. Maestrul, proprietarul matri\u021belor, \u00ee\u0219i forma propria companie, care includea diverse meserii: modelatorul, care f\u0103cea figurinele cu matri\u021bele, debavuratorul, care le uniformiza, \u0219i coloristul, care le picta.<\/p>\n
Odat\u0103 ajun\u0219i la destina\u021bia aleas\u0103, atelierul era amenajat, iar figurinele produse erau v\u00e2ndute pe strad\u0103 de c\u0103tre b\u0103ie\u021bi. Acestea reprezentau madone \u0219i sfin\u021bi, Papa (apreciat nu numai de italieni, ci \u0219i de irlandezi, care erau catolici), diver\u0219i eroi - Garibaldi se vindea bine peste tot - \u0219i personalit\u0103\u021bi din \u021bara \u00een care lucrau (\u00een Statele Unite, pre\u0219edintele Abraham Lincoln era foarte popular).<\/p>\n
O meserie special\u0103: confec\u021bionerul de figurine<\/p>\n
Primul dintre meseriile specializate care s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een lume, \u00een special din regiunea Lucchesia, a fost cea de fabricant de figurine. Deja \u00eentre anii 1870 \u0219i 1874, ani \u00een care a fost efectuat\u0103 o anchet\u0103 industrial\u0103, arta figurinistului se num\u0103r\u0103 printre meseriile \u0219i ocupa\u021biile practicate de italieni \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
La Paris, de exemplu, existau mai mult de o duzin\u0103 dintre ace\u0219tia \u0219i cel pu\u021bin \u0219ase \u00ee\u0219i practicau arta \"la un grad mai \u00eenalt, devenind modelatori\", \u00een timp ce existau aproximativ dou\u0103 sute de lucr\u0103tori \"figuran\u021bi\", iar num\u0103rul ucenicilor care vindeau figurine pe str\u0103zi era necunoscut.<\/p>\n\t\t\t\t\t