S-a spus c\u0103 emigrarea era un fenomen limitat cantitativ, dar bine cunoscut \u00eenainte de unificarea Italiei. Odat\u0103 realizat\u0103 Unirea, a fost necesar s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 nota de plat\u0103. Politica financiar\u0103 a dreptei istorice a fost orientat\u0103 spre echilibrarea bugetului \u0219i realizarea de \"economii p\u00e2n\u0103 la os\": chiar \u0219i la m\u0103cinarea cerealelor a fost<\/p>\n
o tax\u0103 care, \u00een mod natural, a \u00eempov\u0103rat \u00een special clasele muncitoare. Pe scurt, unificarea a dus la o \u00een\u0103sprire a condi\u021biilor de via\u021b\u0103 ale maselor populare, \u00een special \u00een mediul rural. Treptat, Italia a \u00eenceput s\u0103 se industrializeze cu un mecanism care favoriza cheltuielile militare. Astfel, au luat na\u0219tere mari complexe industriale precum Terni, considerabile din punct de vedere al capitalului investit, dar abia capabile s\u0103 produc\u0103 locuri de munc\u0103. Abia \u00een primii ani ai secolului al XX-lea, traficul a \u00eenceput s\u0103 se intensifice semnificativ \u00een nord, \u00een ceea ce avea s\u0103 fie numit mai t\u00e2rziu \"triunghiul industrial\", iar ocuparea for\u021bei de munc\u0103 a devenit o condi\u021bie generalizat\u0103. Mai t\u00e2rziu, r\u0103zboiul mondial a produs o accelerare a investi\u021biilor, o modernizare a tehnicilor de produc\u021bie \u0219i un fenomen de elefantizare, adic\u0103 o cre\u0219tere enorm\u0103, pentru industriile de r\u0103zboi. \u00cen primele dou\u0103 decenii ale secolului al XX-lea, Italia era pe cale s\u0103 devin\u0103 o \u021bar\u0103 industrial\u0103. Cu toate acestea, industrializarea a afectat doar c\u00e2teva zone particulare ale \u021b\u0103rii. Abia \u00een 1931, produc\u021bia industrial\u0103 a dep\u0103\u0219it produc\u021bia agricol\u0103 \u00een valoare absolut\u0103: \u00een linii mari, primii cincizeci de ani de emigra\u021bie italian\u0103 au vizat o \u021bar\u0103 premodern\u0103, aflat\u0103 \u00eentr-un proces de dezvoltare lent \u0219i par\u021bial. Rela\u021biile de proprietate \u00een mediul rural, pactele leonine cu care \u021b\u0103ranii erau adesea lega\u021bi de p\u0103m\u00e2nt, foametea frecvent\u0103, pu\u021binele inova\u021bii \u00een tehnicile de produc\u021bie \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea lent\u0103 a \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor chimice, precum \u0219i politica protec\u021bionist\u0103 pus\u0103 \u00een aplicare de diferite guverne pentru a sprijini dezvoltarea industrial\u0103, au fost factori care i-au determinat pe mul\u021bi s\u0103 emigreze, chiar dac\u0103 nu \u0219tiau nimic despre tarifele vamale \u0219i nu aveau nicio experien\u021b\u0103 \u00een alte lumi.<\/p>\n
Cei care au plecat puteau fi \u00eempin\u0219i de disperare \u0219i au sf\u00e2r\u0219it prin a fi angaja\u021bi ca for\u021b\u0103 de munc\u0103 necalificat\u0103 \u00een marile lucr\u0103ri structurale care, \u00eencep\u00e2nd cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, au fost \u00eentreprinse \u00een \u00eentreaga lume (canale, drumuri, c\u0103i ferate, lucr\u0103ri de construc\u021bie \u00een marile aglomer\u0103ri urbane); sau puteau conta pe o meserie mai mult sau mai pu\u021bin specializat\u0103 pe care doreau s\u0103 o fac\u0103 mai productiv\u0103 (at\u00e2t din punct de vedere economic, c\u00e2t \u0219i social) \u00een centrele industriale unde cuno\u0219tin\u021bele tehnice erau cele mai solicitate. \u00cen mod curios, \u00een anii care au urmat imediat dup\u0103 unificare, tehnicienii str\u0103ini au venit s\u0103 lucreze \u00een Italia \u0219i, c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, tehnicienii italieni au c\u0103utat \u0219i au g\u0103sit de lucru \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
Bine\u00een\u021beles, nu sunt trasee migratorii de aceea\u0219i intensitate: titularul unei meserii \u0219i \u021b\u0103ranul f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt sunt figurile extreme ale unei game foarte largi de experien\u021be de munc\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103, interesate s\u0103 mearg\u0103 \"\u00een alt\u0103 parte\".<\/p>\n
Un fenomen caracteristic al emigra\u021biei este \"migra\u021bia \u00een lan\u021b\". Cineva emigreaz\u0103, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te, mai mult sau mai pu\u021bin din fericire, un loc de munc\u0103 \u0219i o locuin\u021b\u0103, iar apoi face un \"apel\" c\u0103tre familie, prieteni \u0219i s\u0103teni, care la r\u00e2ndul lor fac acela\u0219i lucru. Aceste re\u021bele de rela\u021bii sunt tipice culturilor subalterne, apar de jos \u0219i dau alegerii migratorii un semn inconfundabil de autonomie. Merit\u0103 spus, \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, c\u0103 clasele conduc\u0103toare erau speriate de efectele emigra\u021biei. Agrarienii din sud, obi\u0219nui\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een maniera nobilimii, adic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nimic, au descoperit cur\u00e2nd c\u0103 p\u0103m\u00e2nturile lor riscau o productivitate mai sc\u0103zut\u0103 \u0219i costuri de gestionare mai mari: de aici furia lor \u00eempotriva emigra\u021biei \u0219i lament\u0103rile lor \u00eempotriva efectelor sale nocive. \u00cen 1868, onorabilului Lualdi, care ilustrase \u00een fa\u021ba Camerei Deputa\u021bilor posibilele consecin\u021be sociale \u0219i economice dramatice ale emigra\u021biei, ating\u00e2nd chiar \u0219i coarde umanitare \u0219i patriotice, primul ministru Menabrea i-a r\u0103spuns c\u0103 era sarcina antreprenorilor din fiecare sector s\u0103 ofere maximum de locuri de munc\u0103. R\u0103spunsul lui Menabrea a urmat unei circulare proprii<\/p>\n
a r\u0103mas celebru pentru c\u0103 le cerea prefec\u021bilor, primarilor \u0219i func\u021bionarilor de securitate public\u0103 s\u0103 \u00eempiedice plecarea \u00een Algeria \u0219i America a celor care nu puteau dovedi c\u0103 au un loc de munc\u0103 asigurat sau mijloace de subzisten\u021b\u0103 adecvate. De acolo<\/p>\n
n c\u00e2\u021biva ani, Sidney Sonnino, autorul unei celebre anchete asupra \u021b\u0103ranilor, a observat c\u0103, potrivit lui Menabrea, emigrantul trebuia s\u0103 dispun\u0103 de un capital sau de o resurs\u0103 a c\u0103rei lips\u0103 era cauza principal\u0103 a dorin\u021bei sale de a pleca. De fapt, \u00een fa\u021ba unor declara\u021bii anodine, Menabrea, prin celebra circular\u0103, pusese \u00een aplicare primul control administrativ asupra emigra\u021biei. Mai t\u00e2rziu, \u00een 1888, Crispi a emis ceea ce s-a numit \"legea poli\u021biei\": aceasta prevedea o serie \u00eentreag\u0103 de controale asupra emigrantului \u00eenainte de plecare \u0219i nu spunea nimic \u00een rest. Francesco Saverio Nitti a comentat acest lucru c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, spun\u00e2nd c\u0103, prin aceast\u0103 lege, emigrantul era luat cu dragoste de m\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eenso\u021bit p\u00e2n\u0103 la punctul de \u00eembarcare, pentru a fi apoi aruncat peste bord \u0219i l\u0103sat \u00een voia sor\u021bii. \u00cen 1901, pentru a proteja emigra\u021bia, a fost creat Comisariatul General, care reunea competen\u021bele dispersate \u00een diferite ministere \u0219i care era \u00eenzestrat cu mijloace pu\u021bine \u0219i sarcini nesf\u00e2r\u0219ite. Ac\u021biunea sa a fost comb\u0103tut\u0103 de cei care se opuneau emigra\u021biei, iar activitatea sa a fost criticat\u0103 \u00een diverse moduri. Activitatea Comisariatului a fost deosebit de util\u0103 din punct de vedere al cuno\u0219tin\u021belor, dar nu a fost \u00eentotdeauna urmat\u0103 de m\u0103suri opera\u021bionale eficiente. Pe l\u00e2ng\u0103 factorii de expulzare, asupra emigra\u021biei au ac\u021bionat \u0219i factori de atrac\u021bie. O \u021bar\u0103 precum Argentina era interesat\u0103 s\u0103 populeze regiunile nelocuite, iar o \u021bar\u0103 precum Brazilia avea nevoie, dup\u0103 abolirea sclaviei, s\u0103 importe for\u021b\u0103 de munc\u0103 pentru fazendele de cafea. Astfel, bro\u0219uri \u0219i transportatori au predicat ani de zile frumuse\u021bile acelor locuri \u0219i mul\u021bi au fost atra\u0219i de visul de a deveni st\u0103p\u00e2nii unei buc\u0103\u021bi de p\u0103m\u00e2nt. La r\u00e2ndul lor, Statele Unite erau o destina\u021bie dorit\u0103: controalele sanitare de la Ellis Island, la debarcare, erau grele, dar munca nu lipsea \u0219i era mai bine pl\u0103tit\u0103 dec\u00e2t \u00een Italia. Apoi, Statele Unite au \u00eenceput s\u0103 \u00eempiedice afluxul nediscriminatoriu de emigran\u021bi prin stabilirea progresiv\u0103 de limite. \u00cen ianuarie 1917, Congresul a aprobat testul de alfabetizare pe baza c\u0103ruia emigran\u021bii analfabe\u021bi urmau s\u0103 fie apoi respin\u0219i, iar \u00een r\u00e2ndul italienilor, acesta i-a afectat \u00een principal pe \u021b\u0103ranii din sud,<\/p>\n
analfabe\u021bi \u00een majoritate. Ulterior, legile din 1921 \u0219i 1924 au blocat intrarea \u00een \u021bar\u0103 prin \"cote anuale\", adic\u0103 au stabilit un num\u0103r anual predeterminat de intr\u0103ri \u00een \u021bar\u0103 pentru fiecare grup etnic. \u00cen cazul italienilor, cotele permiteau doar reintrarea celor care se \u00eentorceau din cauza r\u0103zboiului \u0219i a reuniunilor familiale. M\u0103surile restrictive privind imigra\u021bia instituite de \u021b\u0103rile men\u021bionate mai sus au fost cele care au redus considerabil posibilit\u0103\u021bile de expatriere ale italienilor \u0219i au condus la politica de dezvoltare demografic\u0103 a lui Mussolini. \u00cen cadrul acesteia, emigra\u021bia a devenit parte integrant\u0103 a politicii externe na\u021bionale \u0219i a fost definit\u0103 ca \"un factor de putere\": emigran\u021bii au dob\u00e2ndit denumirea de \"italieni \u00een str\u0103in\u0103tate\". O m\u0103sur\u0103 ad-hoc a sanc\u021bionat noul curs: decretul-lege din 21 iunie 1928, nr. 1710, stabilea la articolul 1 c\u0103 carnetul de pa\u0219apoarte era un model unic pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii care plecau \u00een str\u0103in\u0103tate din orice motiv. Forma a fost astfel salvat\u0103, l\u0103s\u00e2nd fondul neschimbat: emigra\u021bia a continuat cu r\u00e2nduri reduse \u0219i cu o preferin\u021b\u0103 pentru destina\u021biile europene. Un loc de debarcare tradi\u021bional \u0219i obi\u0219nuit pentru emigra\u021bia italian\u0103, \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri, a fost Fran\u021ba. Rela\u021biile dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri au cunoscut faze alternante, momente de \"veri\u0219oar\u0103\" \u0219i momente de r\u0103zboi. \u00cen ceea ce prive\u0219te emigra\u021bia, fazele de xenofobie exemplificate de masacrul de la Aigues mortes - italienii au fost lin\u0219a\u021bi \u00een 1893 pentru c\u0103 au acceptat salariile unor scrumbii - au fost urmate de perioade de prietenie providen\u021bial\u0103: ne referim la Fran\u021ba, \"\u021bara libert\u0103\u021bii\", care \u00een anii fascismului a g\u0103zduit at\u00e2\u021bia opozan\u021bi ai regimului \u0219i a primit valul anormal de emigra\u021bie muncitoreasc\u0103 politizat\u0103. De altfel, Fran\u021ba a fost una dintre primele \u021b\u0103ri care a practicat politica de integrare a str\u0103inilor \u0219i, pentru a da doar un exemplu, dosarele \"Casellario Politico\" al Ministerului de Interne, p\u0103strate la Arhivele Centrale de Stat din Roma, con\u021bin urme bogate \u0219i variate ale vie\u021bii profesionale \u0219i politice a numero\u0219i muncitori italieni. \u00cen aceste documente r\u0103m\u00e2n tranches de vie ale unor muncitori anonimi cu problemele lor cotidiene \u0219i speran\u021bele lor politice, scrisori \u0219i documente care atest\u0103, de asemenea, drumurile accidentate ale integr\u0103rii progresive. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, aproximativ 4 milioane de italieni au emigrat \u00een Argentina, Canada, Australia \u0219i \u00een \u021b\u0103ri europene. La \u00eenceput s-au \u00eendreptat spre Argentina, urm\u00e2nd pa\u0219ii prietenilor \u0219i<\/p>\n
rude care se stabiliser\u0103 anterior acolo. \u00centr-un fel, Argentina a fost f\u0103cut\u0103 de italieni, iar o mare parte a popula\u021biei descinde din italieni. Apoi, din cauza tulbur\u0103rilor politice \u0219i a crizelor economice, emigran\u021bii s-au \u00eendreptat spre \u021b\u0103rile europene, favorizate \u0219i \u00een acest sens de alegerile statului. La fel ca dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, guvernele italiene au semnat acorduri de schimb de for\u021b\u0103 de munc\u0103 pentru materii prime. Acestea trebuiau s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unor probleme dramatice - r\u0103zboiul produsese doliu, mizerie \u0219i foamete - \u0219i au favorizat emigra\u021bia \u00een toate felurile: astfel, premisele miracolului economic au fost puse tot de emigran\u021bi, cu remiten\u021be de valut\u0103 valoroas\u0103 \u0219i asigurarea de materii prime pentru industrii. Ast\u0103zi, contrar credin\u021bei populare, emigrarea din Italia nu s-a \u00eencheiat. Ea a devenit un fenomen mai articulat \u0219i mai complex. \u00cen mod cert, este<\/p>\n
c\u0103, \u00een medie, o sut\u0103 de mii de persoane se mut\u0103 \u00een fiecare an din zonele subdezvoltate ale \u021b\u0103rii \u0219i \u0219aizeci de mii se \u00eentorc. Apoi, exist\u0103 o emigra\u021bie de \u00eenalt\u0103 calificare care caut\u0103 o loca\u021bie mai avantajoas\u0103 de-a lungul rutelor globaliz\u0103rii. \u00cen cele din urm\u0103, exist\u0103 \"exodul creierelor\", care este rezultatul denatur\u0103rilor sistemului academic italian.<\/p>\n
Toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timp ce al\u021bi oameni, dota\u021bi cu arme sau cuno\u0219tin\u021be, \u00eempin\u0219i \u0219i ei de v\u00e2ntul globaliz\u0103rii, vin \u00een Italia pentru a-\u0219i c\u0103uta un alt destin. \u00cenainte se spunea c\u0103 cei care emigrau mergeau \"s\u0103 \u00ee\u0219i caute norocul\": cei care plecau plecau \u00een c\u0103utarea unor condi\u021bii de via\u021b\u0103 mai potrivite nevoilor \u0219i viselor lor. \u00cen aceste scurte \u00eensemn\u0103ri am \u00eencercat s\u0103 subliniem faptul c\u0103, g\u00e2ndind pentru ei \u00een\u0219i\u0219i, emigran\u021bii au contribuit la binele \u021b\u0103rii din care au plecat \u0219i, a\u0219a cum se va vedea \u00een celelalte p\u0103r\u021bi ale acestui volum, au contribuit la norocul \u021b\u0103rilor care i-au primit. Putem \u00eencheia cu o profe\u021bie u\u0219oar\u0103: Italia de m\u00e2ine va fi \u0219i ea copilul noilor \"c\u0103ut\u0103tori de avere\", cei care pleac\u0103 \u0219i cei care sosesc.<\/p>\n
MARIA ROSARIA OSTUNI<\/p>\n\t\t\t\t\t