{"id":476,"date":"2020-12-17T15:32:45","date_gmt":"2020-12-17T14:32:45","guid":{"rendered":"https:\/\/mei.ms-dev.it\/?page_id=476"},"modified":"2022-01-26T10:16:26","modified_gmt":"2022-01-26T09:16:26","slug":"primele-calatorii-transoceanice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/approfondimenti\/i-primi-viaggi-transoceanici\/","title":{"rendered":"Primele c\u0103l\u0103torii transoceanice"},"content":{"rendered":"C\u00e2nd plec\u0103rile spre Americi s-au intensificat \u00een ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, c\u0103l\u0103toria cu vaporul dura chiar mai mult de o lun\u0103 \u0219i se desf\u0103\u0219ura \u00een condi\u021bii jalnice. De fapt, p\u00e2n\u0103 la aprobarea legii din 31 ianuarie 1901, nu a existat nicio reglementare a aspectelor sanitare ale emigra\u021biei \u0219i, \u00eenc\u0103 \u00een 1900, situa\u021bia transportului pe vapor al emigran\u021bilor era rezumat\u0103 de un medic astfel: \"Igiena \u0219i cur\u0103\u021benia sunt \u00een permanen\u021b\u0103 \u00een contradic\u021bie cu specula\u021biile. Exist\u0103 o lips\u0103 de spa\u021biu, o lips\u0103 de aer\".<br \/>\nDormitoarele emigran\u021bilor erau construite \u00een dou\u0103 sau trei coridoare \u0219i primeau aer mai ales prin trape. \u00cen\u0103l\u021bimea minim\u0103 a coridoarelor era cuprins\u0103 \u00eentre un metru \u0219i \u0219aizeci de centimetri pentru primul coridor, pornind de sus, \u0219i un metru \u0219i nou\u0103zeci de centimetri pentru al doilea. Bolile, \u00een special cele bron\u0219ice \u0219i respiratorii, erau frecvente \u00een dormitoarele amenajate \u00een acest mod. Pentru a sublinia lipsa celor mai elementare standarde de igien\u0103, se poate face referire la problema depozit\u0103rii apei potabile, care era p\u0103strat\u0103 \u00een l\u0103zi de fier c\u0103ptu\u0219ite cu ciment. Din cauza rostogolirii vasului, cimentul avea tendin\u021ba de a se sf\u0103r\u00e2ma, tulbur\u00e2nd apa care, \u00een contact cu fierul oxidat, c\u0103p\u0103ta o culoare ro\u0219ie \u0219i era astfel consumat\u0103 de emigran\u021bi, deoarece nu existau distilatoare la bord.<br \/>\nM\u00e2ncarea, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 emigran\u021bii erau analfabe\u021bi sau nu puteau cunoa\u0219te pe deplin reglement\u0103rile alimentare, era preg\u0103tit\u0103 dup\u0103 o serie de alternan\u021be constante \u00eentre zilele \"grase\" \u0219i \"slabe\", zilele \"cafea\" \u0219i zilele \"orez\". \u00cen plus, \u00een func\u021bie de prevalen\u021ba nordicilor sau sudicilor la bord, se preg\u0103teau mese cu orez sau paste (macaroane). Din punct de vedere dietetic, ra\u021bia zilnic\u0103 de hran\u0103 era suficient de bogat\u0103 \u00een proteine \u0219i, \u00een orice caz, superioar\u0103 din punct de vedere cantitativ \u0219i calitativ fa\u021b\u0103 de dieta obi\u0219nuit\u0103 a emigrantului.\n<p><strong>C\u0103l\u0103toria transoceanic\u0103<\/strong><\/p>\nDin statisticile sanitare ale Comisariatului General de Emigrare \u0219i din rapoartele anuale \u00eentocmite de ofi\u021berii de marin\u0103 \u00eens\u0103rcina\u021bi cu serviciul de emigrare, ambele referitoare la morbiditatea \u0219i mortalitatea emigran\u021bilor la dus \u0219i la \u00eentors din America de Nord \u0219i de Sud, este posibil s\u0103 se contureze un tablou al situa\u021biei sanitare a emigra\u021biei transoceanice italiene din 1903 p\u00e2n\u0103 \u00een 1925 care, de\u0219i sufer\u0103 de limitele par\u021bialit\u0103\u021bii \u0219i discre\u021biei sistemului de anchete, ne permite s\u0103 stabilim c\u00e2teva elemente de baz\u0103 ale dinamicii sanitare a fluxului, la care se pot raporta numeroasele cazuistici din rapoarte \u0219i jurnale de bord. Starea de dezorganizare a serviciilor sanitare pentru emigra\u021bie, at\u00e2t pe uscat c\u00e2t \u0219i la bord, face ca tabelele statistice s\u0103 capete caracterul de indicatori generali ai dimensiunilor asumate de problematica sanitar\u0103 \u00een sfera experien\u021bei migratorii \u00een mas\u0103, dar face problematic\u0103 utilizarea lor pentru studiul unor patologii specifice. De fapt, datele colectate de statistici se refer\u0103 la bolile constatate \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei de c\u0103tre medicul de stat sau de c\u0103tre comisarul de voiaj, excluz\u00e2nd astfel din anchet\u0103 un anumit num\u0103r de emigran\u021bi care, din diferite motive, atribuibile unei ne\u00eencrederi generalizate \u00een profesia medical\u0103 sau fricii de a fi respins pentru boal\u0103 \u00een \u021bara de destina\u021bie sau de a fi spitalizat odat\u0103 repatriat, nu au avut nevoie de asisten\u021b\u0103 medical\u0103. O mare parte a fluxului migrator a sc\u0103pat apoi complet de orice form\u0103 de control sanitar, fie pentru c\u0103 s-au \u00eembarcat \u0219i au debarcat \u00een porturi str\u0103ine, fie pentru c\u0103 au c\u0103l\u0103torit pe nave f\u0103r\u0103 servicii sanitare, fie pentru c\u0103 s-au \u00eembarcat \u00een forme semi-clandestine tolerate de multe companii de transport maritim. Apare, a\u0219adar, evident c\u0103 orice \u00eencercare de estimare sistematic\u0103 a \"problemei sanitare\" a emigra\u021biei transoceanice pe baza surselor produse la nivel oficial de c\u0103tre serviciul sanitar pentru emigra\u021bie prezint\u0103 date \u00een mare m\u0103sur\u0103 subestimate \u00een raport cu dimensiunile reale pe care le presupune problematica s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a \u00eemboln\u0103virilor \u00een c\u0103l\u0103toriile transoceanice.<br \/>\n\u00cen ciuda limit\u0103rilor \u0219i a par\u021bialit\u0103\u021bii e\u0219antion\u0103rii, statisticile de s\u0103n\u0103tate ale c\u0103l\u0103toriilor transoceanice r\u0103m\u00e2n unul dintre pu\u021binele instrumente disponibile pentru a \u00eencepe o serie de reflec\u021bii care s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura \u00eentre fenomenul emigra\u021biei transoceanice \u0219i condi\u021biile socio-sanitare ale claselor subalterne \u00eentre secolele XIX \u0219i XX. O analiz\u0103 a cifrelor furnizate de statisticile pentru perioada 1903-1925 arat\u0103 \u00een mod clar persisten\u021ba, de-a lungul \u00eentregii perioade luate \u00een considerare, a anumitor boli at\u00e2t \u00een c\u0103l\u0103toriile de plecare, c\u00e2t \u0219i \u00een cele de \u00eentoarcere din America. De\u0219i nu intr\u0103 \u00een scopul acestei cercet\u0103ri evaluarea defini\u021biei fluxului transoceanic \u00een raport cu r\u0103sp\u00e2ndirea patologiilor de mas\u0103 (pelagra, malarie, tuberculoz\u0103) \u00een Italia, datorit\u0103 complexit\u0103\u021bii elementelor care concur\u0103 la determinarea op\u021biunii migratorii \u00een zone ale \u021b\u0103rii profund diversificate din punct de vedere al structurii economice \u0219i sociale, nu se poate totu\u0219i s\u0103 nu se observe cum unele dintre aceste patologii sunt prezente masiv \u00een statisticile privind morbiditatea \u00een timpul c\u0103l\u0103toriilor transoceanice. Tipic este cazul malariei, care d\u0103 cei mai mari indici \u00een c\u0103l\u0103toriile de plecare at\u00e2t \u00een America de Nord, c\u00e2t \u0219i \u00een America de Sud, dep\u0103\u0219it\u0103 doar de rujeol\u0103. \u00cen c\u0103l\u0103toriile spre Sud, num\u0103rul bolnavilor de trahomatoz\u0103 \u0219i scabie este, de asemenea, semnificativ, \u00een timp ce la \u00eentoarcere, trahomul \u0219i tuberculoza prevaleaz\u0103 asupra celorlalte boli \u0219i, de\u0219i cu indici mai mici, asupra anchilozei, care lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire din statisticile de la dus. \u00cen cazul repatrierilor din nord, cele mai mari cifre sunt date de tuberculoza pulmonar\u0103 \u0219i de trahom. Cea din urm\u0103 boal\u0103, de\u0219i nu prezint\u0103 cifre deosebit de ridicate, este mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 dec\u00e2t \u00een c\u0103l\u0103toriile de plecare. Ratele de mortalitate \u0219i morbiditate \u00een c\u0103l\u0103toriile transoceanice, de\u0219i nu ating v\u00e2rfuri foarte \u00eenalte, sunt totu\u0219i mai ridicate \u00een c\u0103l\u0103toriile spre \u0219i dinspre America de Sud, unde s-au \u00eendreptat curen\u021bii migratori cu o puternic\u0103 prevalen\u021b\u0103 a grupurilor familiale. Cifra de morbiditate constant ridicat\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toriile de \u00eentoarcere pare deosebit de semnificativ\u0103 pentru repatria\u021bii din America de Nord. Fluxul migrator spre Statele Unite a fost, de fapt, alc\u0103tuit cu preponderen\u021b\u0103 din persoane cu o condi\u021bie fizic\u0103 bun\u0103 \u0219i din grupa de v\u00e2rst\u0103 cu cea mai bun\u0103 condi\u021bie fizic\u0103, at\u00e2t datorit\u0103 unui proces de auto-selec\u021bie a for\u021bei de munc\u0103 care a ales s\u0103 emigreze, c\u00e2t \u0219i datorit\u0103 controalelor sanitare stricte activate de Statele Unite \u00eempotriva emigra\u021biei europene.\n\t<p>AUGUSTA MOLINARI,<em>\u00a0Cor\u0103biile lui Laz\u0103r. Aspecte sanitare ale emigra\u021biei italiene transoceanice: c\u0103l\u0103toria pe mare,\u00a0<\/em>Milano 1988, pp.139-142.<\/p>\n\t\t\t\t\t<ul id=\"menu-approfondimenti\"><li id=\"menu-item-501\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/\">Insights<\/a>\n<ul>\n\t<li id=\"menu-item-499\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/primele-calatorii-transoceanice\/\">Primele c\u0103l\u0103torii transoceanice<\/a><\/li>\n\t<li id=\"menu-item-498\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/merica-si-miss-liberty\/\">Merica\" este Miss Liberty<\/a><\/li>\n\t<li id=\"menu-item-497\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/tontitown\/\">Tontitown<\/a><\/li>\n\t<li id=\"menu-item-496\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/garantii-si-autonomie\/\">Protec\u021bie \u0219i autonomie<\/a><\/li>\n\t<li id=\"menu-item-495\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/calatorind-cu-litere\/\">C\u0103l\u0103torind cu scrisori<\/a><\/li>\n\t<li id=\"menu-item-494\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/lemigratia-intre-arta-si-literatura-la-theceano-de-edmondo-de-amicis-ilustrat-de-arnaldo-ferraguti\/\">Emigra\u021bia \u00eentre art\u0103 \u0219i literatur\u0103. Pe ocean de Edmondo De Amicis, ilustrat\u0103 de Arnaldo Ferraguti<\/a><\/li>\n\t<li id=\"menu-item-493\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/villa-regina-o-colonie-italiana-in-patagonia\/\">Vila Regina. O colonie italian\u0103 \u00een Patagonia<\/a><\/li>\n\t<li id=\"menu-item-492\"><a href=\"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/perspective\/structura-sfasiata\/\">Structura rupt\u0103<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Quando negli ultimi decenni dell&#8217;Ottocento si intensificarono le partenze per le Americhe il viaggio per nave durava anche pi\u00f9 di un mese e si svolgeva in condizioni pietose. Infatti, fino all&#8217;approvazione della legge 31 gennaio 1901, non esisteva una disciplina degli aspetti sanitari dell&#8217;emigrazione e, ancora nel 1900, la situazione del trasporto navale degli emigranti [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":129,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"default","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"default","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"class_list":["post-476","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/476","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=476"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/476\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1497,"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/476\/revisions\/1497"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/129"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=476"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}